Despre Fabricii 14

Cum a început totul, pe o stradă din Someșeni

În 2011, Radu Pleșa și Ioana Munteanu au închiriat un spațiu la parterul unui bloc vechi de pe strada Fabricii din Cluj-Napoca. Mobilierul era minimal: două birouri cumpărate de la un târg de vechituri din Piața 14 Iulie, un calculator mai vechi și o imprimantă care scotea planșele la A3 dacă o rugai frumos. Asta era Fabricii 14 la început. Fără recepție, fără logo pe ușă, fără proiecte în portofoliu.

Radu terminase arhitectura la Cluj în 2006 și lucrase câțiva ani la un birou din centru înainte să simtă că vrea să construiască ceva pe cont propriu. Ioana venea din Timișoara, cu un master în design interior luat la Politehnica de acolo, și ajunsese în Cluj printr-un proiect de reabilitare a unui depozit interbelic din Mărăști pe care l-a transformat în spații de birouri. S-au cunoscut pe șantier, cum se întâmplă de multe ori.

Primii ani și primele greșeli

Primul proiect semnat Fabricii 14 a fost amenajarea interioară a unui cabinet notarial din Florești. Buget strâns, termen imposibil, client care și-a schimbat de trei ori culoarea pardoselii. L-au livrat în termen și au învățat mai mult din acel proiect decât din orice curs. Al doilea a fost o casă unifamilială în Gilău, iar de acolo lucrurile au crescut treptat, fără salturi spectaculoase.

Biroul de pe strada Fabricii a rămas același fizic, dar s-a schimbat în interior. În 2015 s-au alăturat primii doi arhitecți angajați, Mihai Costea și Andra Sabo. Până în 2019 echipa ajunsese la șase oameni. Astăzi sunt zece, inclusiv Radu și Ioana, și lucrează pe proiecte în toată Transilvania, de la Oradea la Brașov, de la restructurări de clădiri industriale la case noi pe teren gol.

Ce contează pentru noi

Nu există o formulă estetică impusă din start fiecărui proiect. Radu spune mereu că un birou de arhitectură care arată la fel în toate portofoliile nu ascultă clienții, ci se ascultă pe sine. Ioana adaugă că materialele contează mai mult decât stilul: o cărămidă aparentă sau un beton lustruit spune mai mult despre un spațiu decât orice referință vizuală dintr-un Pinterest.

Procesul lor de lucru are câteva etape clare pe care nu le sar. Înainte de orice schiță, petrec timp pe teren și în conversații cu beneficiarul, nu pentru a bifa o procedură, ci pentru că un plan greșit pornit costă de zece ori mai mult corectat în execuție decât pe hârtie. Planșele tehnice le fac detaliat, uneori excesiv de detaliat, ceea ce nu toți antreprenorii apreciază la prima vedere, dar care reduce litigiile pe șantier la aproape zero.

Echipa și locul

Biroul funcționează tot pe strada Fabricii, deși acum ocupă întreg parterul, nu doar o cameră. Birourile secondhand au fost înlocuite cu mese din lemn masiv de stejar făcute de un tâmplar din Turda după un desen propriu. Imprimanta nouă printează și la A1. Câteva dintre proiectele originale sunt prinse în rame pe peretele din stânga intrării, inclusiv notariatul din Florești cu pardoseala schimbată de trei ori.

Echipa e formată din oameni care au studiat la Cluj, București și Viena, dar care au ales să rămână sau să vină în Cluj pentru că orașul construiește mult și pune întrebări interesante despre cum arată o clădire nouă lângă un cartier din anii șaptezeci. Aceasta e întrebarea care îi ține pe toți la același birou din 2011 încoace.